Camil Petrescu vorbește în “Patul lui Procust” (1933) despre Hotelul Popovici din Techirghiol – Movilă (Eforie Sud) un loc emblematic și cosmopolit pentru elitele și personalitățile vremii, mai ales pentru cele bucureștene.
„În anul acesta, 1926, în luna aceasta, l-am cunoscut, ca să zic aşa, pe Ladima, într-o seară, către miezul nopții, la hotelul «Popovici» de la Movilă… Aci se aduna seara tot tineretul, care se prăjea ziua pe plaja îngustă şi sinuoasă.
Domnii şi doamnele care după siestă jucaseră întreaga după-amiază bridge, în costume albe sau pulovere colorate, după ce terminau masa începută devreme, se retrăgeau, unii în şezlonguri, alții plecau să facă plimbări cu maşina, iar câteva cucoane apăreau la ferestrele deschise ale hanului-vilă, căci toți erau pensionarii lui, cu camerele reținute cu un an înainte, şi priveau ca la teatru.
Consideram toți cu aceeaşi curiozitate în fiecare seară pe cei care veneau după masă să ia desert, cafele sau vin; să danseze sau să privească, şi ei, pe dansatori… Între nouă şi jumătate şi zece şi jumătate, toate celelalte restaurante se goleau, dar grădina «Popovici» era ticsită, căci se adăogau mese pretutindeni, iar când nu se mai putea nici aşa, cunoscuții îşi cereau îngăduința să se aşeze de nevoie la mesele celor sosiți mai din vreme.
Ba unii priveau şi de afară, peste gardul viu. Mai ales că în vara asta venea uneori seara, de la #Constanța, să ia masa aci şi uneori dansa principele Nicolae.”