Epoca interbelică trezește admirație în sufletele nostalgice. Se spune că oamenii aveau o eleganță aparte a spiritului, o frumusețe a tabieturilor cuceritoare, aveau un ritm tihnit al vieții, posedau perfect grația purtării și a manierelor și erau înzestrați cu multă decență și cumpătare. Poate că astăzi am ajuns să le apreciem valoarea pentru că ne lipsesc într-un fel. Indiferent de cauză, imaginile din interbelic ne ajută să reconstituim fidel un mod de viață pe care ne-ar plăcea să-l avem.
Clujul interbelic
Clujul interbelic era un oraș curat, un oraș boem. La sfârșitul Primului Război Mondial, curățenia publică era asigurată de 50 de măturători și câteva căruțe, iar către anul 1928 numărul personalului răspunzător cu servciul de curățenie al orașului s-a dublat, lucrându-se, de asemenea, cu 74 de animale și autocamioane.
Clujenii savurau plăcerile vieții simple, ieșirile în oraș, la cinematografe, la teatre, la baluri și la seratele dansante. Elita clujeană iubea să își petreacă timpul liber la o ceașcă de cafea, să discute despre literatură, să glumească elegant, să asculte viori și violoncele în timp ce serveau cina într-unul dintre restaurantele din zona centrală a orașului.