Pentru armenii care fugeau din iadul otoman de la 1915, România a jucat un rol extrem de important și a fost locul unde ei și-au găsit refugiul.
După 1915 vapoarele care plecau din porturile turcești descărcau mii de armeni în portul Constanța. Orfani văduve sau familii, în jur de 10 000 de armeni au ajuns în Constanța, de unde au plecat în București sau și-au continuat drumul către Franța sau alte țări care acceptaseră să-i primească.Jumătate dintre ei au rămas în Constanța.Își lăsaseră în Imperiul Otoman rudele și prietenii uciși averile dar mai ales identitatea.Fără țară și fără identitatea așa au coborât armenii de pe vapoarele care au traversat Marea Neagră. Cel care le-a acordat o identitate a fost un norvegian, Fridtjof Nansen, care a venit cu ideea emiterii unor pașapoarte speciale pentru toți refugiații din Primul Război Mondial.
Tot în Constanța,în anul 1923, au ajuns 198 de copii ai căror părinți fuseserț uciși în timpul masacrelor. Cei mai mici aveau 7- 8 ani cei mai mari 15. Cu toții au fost luați în grijă de Armenag Manissalian, un armean foarte bogat din Constanța, care le-a aranjat copiilor să locuiască într-o clădire pusă la dispoziția celor mici de familia Manolescu-Strunga în comuna Strunga. De- aici, copii au plecat, trei ani mai târziu, adoptați de alți armeni refugiați sau pe cont propriu în toate colțurile lumii.
sursă info: Despre armeni, cu dor, de Andreea Pavel
Foto: Orfani armeni în Portul Constanța /1923