Printre nenumărate ziare şi reviste am găsit şi zece publicaţii de popularizare a şlagărelor din perioada interbelică. Din muzica romanească a anilor 1920-1930 puţine melodii şi încă şi mai puţin interpreţi au reuşit să treacă testul timpului, asta în mare măsură şi din cauza regimului care i-a succedat Monarhiei.

În afară de nume precum Maria Tănase, Zavaidoc şi Cristian Vasile cu încă foarte populara sa melodie “Zaraza” romanii nu prea au auzit de alţi artişti ai muzicii romaneşti antecomuniste.  Numele cele mai întalnite în cele zece broşuri pline de versurile şlagărelor de odinioară sunt ale cantăreţilor Petre Gusti, Nicu Stoenescu şi ale textierilor Ştefan Kiriţescu şi Puiu Maximilian.

De asemenea, muzica este semnată la nenumărate şlagăre de un anume N. Kirculescu. La muzica cantecelor mai apar nume precum Erik Deneke, Gorni Kramer, Eldo Di Lazzaro, Claude Romano. Majoritate broşurilor sunt editate de Editura muzicală “Ştefan Kiriţescu” din Bucureşti, respectiv “Ţicu I. Eşanu” tot din capitală.

sursa : ziaruldevrancea.ro

Să nu-ţi spui dorul nimănui…

Una dintre cele mai cunoscute romanţe ce apar în aceste cărticele se numeşte “Să nu-ţi spui dorul nimănui” cu textul scris de Puiu Maximilian şi muzica de N. Kirculescu. Cu siguranţă şlagărul a fost foarte îndrăgit la vremea lui, mulţi bătranei ştiind chiar şi acum, pe din afără, versurile sale. În altă cărticică apare cunoscuta melodie “Ionel, Ionelule” în vreme ce în volumul 10 al editurii muzicale “Ştefan Kiriţescu” apare melodia “Pe o străduţă’n Bucureşti”. Toate versurile acestor şlagăre romaneşti se remarcă printr-o inocenţă pierdută şi printr-o valorificare a folclorului nostru, multe dintre melodii avand la bază cantece populare. Asta nu înseamnă că toate sunt valoroase sau cu o lirică deosebită, dar amintesc de boema perioada interbelică cand artiştii cantau prin marile restaurante şi cafenele din “Micul Paris”. Vă prezentăm mai jos cateva strofe din şlagărele Romaniei regaliste. (S. TUDOSE)

Ce stai Ghiţă supărat – cantec popular

Foaie verde matosat, măi Ghiţă
Ce stai Ghiţă supărat
Ce ai cerut şi nu ţi-am dat
Aide liuliu cu ţaţa măi Ghiţă
Ai cerut faguri de miere
Eu ţi-am dat buzele mele
Aide liuliu cu ţaţa măi Ghiţă
Ai cerut o floricea
Eu ţi-am dat inima mea
Şi ai vrut şi altceva
Eu ţi-am dat aşa şi aşa

Scrie-mi mamă despre satu-mi – romanţă

Scrie-mi mamă despre satu-mi
Cel cu cer albastru
Şi-mi trimite o albă floare
Din salcamul nostru
Scrie-mi de cuiva în sat
Milă fostu-ia cand am plecat
Şi dacă afară de tine
Plans-au şi alţii după mine

Scrie-mi dacă în faţa casei
Plopu-i aplecat
Şi ce cantec nou se cantă
Pe la noi prin sat
Scrie-mi de ţiganul garbov
De mai cantă seara în şezătoare
Dar de fat ce-am iubit-am
Să nu-mi scrii căci rău mă doare

Iată-ţi scriu odorul mamei
Cele aşteptate
Lăutarul îţi trimite
Multă sănătate
Şi-n singurătatea-i lină
Îţi trimite inima-i senină
Iară fat ace iubit-ai
A murit gandind la tine

Dacă fata ce iubit-am
Nu mai e pe lume
Eu nu mai am nici rost
Şi nici o minune
Nu mă mai poate reţine
Dintre voi mă duc vă las cu bine
Iar tu măicuţă dragă
Îmbracăte-n negru întreagă

Să nu-ţi spui dorul nimănui – romanţă

Să nu-ţi spui dorul nimănui
Că orişicui degeaba îl spui
Şi tot nut e înţelege nimenea
Tu eşti un prost te chinueşti
Ce-i pasă lumii că iubeşti
Ea n-are timp de dorul altuia
Ce rost mai are azi în omenire
Povestea ta naivă de iubire
Aş vrea să-ţi cant tot ce simt eu
Să stăm de vorbă nopţi întregi
Dar e-n zadar
Nici tu nu poţi să mă’nţelegi
Şi-atuncea beau
Să m’ameţesc
Şi-mi iau prieten toată noaptea
O vioară
Şi langă ea îmi trece iar o seară
Dar ei zadarnic îi povestesc
Şi-atuncea beau
Să mă trezesc
Iar primii zori îi întalnesc mereu pe stradă
Şi lumea trece fără să mă vadă
Că sunt şi eu un om care iubesc.

sursa : ziaruldevrancea.ro

Lasă un răspuns