Cred ca gresim cumva (ma includ si pe mine in aceasta categorie) dand prea multa atentie unor decerebrati, pramatii si canalii, si trecand cu vederea atitudinile, interventiile, vocile care intr-adevar conteaza.

Cele care garanteaza onoarea, gentiletea, decenta ca norme ale vietii publice. Cele care se opun calibanilor totalitari. Cele care denunta agresiunea rusa impotriva Ucrainei si a culturii ucrainene. Calm, ferm, fara ocolisuri si fara echivoc.

O asemenea voce a demnitatii europene este aceea a poetului, profesorului, traducatorului, intelectualului public Radu Vancu.

Vladimir Tismaneanu

„O umanitate ale cărei cuvinte nu trădează umanul?”

Un splendid (dis)curs despre literatură & uman a ținut scriitorul Radu Vancu, săptămâna trecută, joi, în deschiderea festivalului Internațional de Literatură Odesa, desfășurat la București. Aplaudat îndelung de cei prezenți, discursul a fost ulterior preluat și publicat integral și de El Pais și de Tagesspiegel, urmând să fie tradus și în alte limbi.

Prelegerea lui Radu Vancu are extraordinarul potențial de a atinge nu doar un public restrâns & specializat, ci orice minte deschisă reflecțiilor etice. Autorul Kaddish-ului vorbește de această dată explicit despre forța indestructibilă a literaturii în fața tragediilor istoriei; despre puterea și frumusețea cuvintelor care continuă să strige adevărul de dincolo de moarte, ridicându-se deasupra gropilor comune, deasupra crimelor ideologice și a cruzimii opresorilor care le comit.

Consecvent cu toate intervențiile publice on topic de până acum, acest discurs polivalent al scriitorului Radu Vancu poate fi „citit” simultan ca: o reiterativă declarație de solidaritate cu victimele regimurilor totalitare, o mărturisire de credință & principii privind responsabilitatea intelectualilor de a vorbi liber, un manifest împotriva extremismelor ideologice, și, în același timp, ca o emoționantă pledoarie pentru dimensiunea cu adevărat umană a umanității. Veți simți cât de copleșitoare sunt exemplele din literatură, invocate de Radu Vancu în această admirabilă expunere despre suferință și neabdicarea de la principii….

mai mult la :

„O umanitate ale cărei cuvinte nu trădează umanul?”